Bună ziua, Vă rog exemplificaţi-mi următoarea informaţie privitoare la închirierea imobilelor de către persoanele fizice: modul de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate - Calculul CASS pentru cei care obtin venituri din inchirierea imobilelor are ca baza lunara diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila determinata prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut, diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, sau valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportata la cele 12 luni ale anului si nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, dar baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.
Adaugata in
1 raspuns
Consultant Adrian Condurache
Raspunsuri la intrebarea
la 31 Iul. 2014
Prevederile legale intrate in vigoare la inceputul anului stabilesc ca contributia individuala de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din chirii se datoreaza indiferent daca persoana fizica mai obtine si alte venituri sau acesta este singurul venit. In perioada precedent, persoana care obtinea venituri din chirii nu platea contributia la sanatate daca avea inca o sursa de venit la care platea contributie.
Contributia pentru fondul de sanatate este de 5,5% si se calculeaza fie la nivelul chiriei, daca persoana mai are si alte venituri, indiferent de nivelul acestora, fie la nivelul salariului minim pe economie daca acesta este singurul venit.
Baza de calcul pentru impozitul pe veniturile din chirii cat si contributia la sanatate poate fi diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila determinata prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut raportata la cele 12 luni ale anului sau sau ca diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, raportata la cele 12 luni ale anului. Ca exemplu, la suma chiriei incasate annual, se scad cei 25% si rezulta o baza de calcul pentru impozit si contributia la sanatate. La aceasta suma se calculeaza impozitul pe venit de 16% si contributia la sanatate de 5,5%. Banii trebuie platiti in patru transe trimestriale, regularizarea urmand sa fie efectuata prin decizia de impunere anuala.
Prima etapa pentru calcularea impozitului de 16% si a contributiei de asigurari de sanatate este determinarea venitului brut, deci venitul brut se stabileste pe baza chiriei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care venitul net este stabilit prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli, se aplica o cota de 25% asupra venitului brut, deci pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative. Daca venitul net este determinat in sistem real, atunci impozitul se calculeaza in baza contabilitatii in partida simpla. Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate este calculata in functie de optiunea proprietarului. Astfel, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate este, in cele mai multe cazuri, diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila determinata prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut raportata la cele 12 luni ale anului. Daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, atunci baza de calcul nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, dar nici nu poate fi mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut.
La determinarea venitului anual ca baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate nu se iau in considerare pierderile fiscale anuale, iar in cazuri speciale stabilirea obligatiilor anuale de plata precum si incadrarea in plafonul minim sau maxim se realizeaza de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuala.